22.05.2025
Cu ocazia Summitului pentru Neutralitate Climatică de la Cluj și a Zilei Internaționale pentru Biodiversitate, lansăm Atlasul peisajelor metropolitane clujene, o cartare a rețelei de spații verzi-albastre ce relevă valorile peisajere actuale, precum și provocările conservării lor în perspectiva urbanizării zonei metropolitane.
O cartare evolutivă:
Prezenta hartă este un instrument GIS deschis, pregătit să integreze informații noi și ajustări în urma proceselor viitoare de consultare cu cetățeni și specialiști.
Subsistemele rețelei verzi-albastre potențiale:
Rețeaua verde-albastră este compusă din subsisteme geografice specifice, ce se împart în trei categorii:
Subsistemele colinare:
Subsistemul lunca râului Someșul Mic:
Subsistemele afluenților Someșului Mic:
O cartare calitativă a ocupării solului neconstruit:
Harta are la bază o cartare detaliată a tipurilor actuale de spații verzi și albastre sau neconstruite : zone umede, zone cu vegetație ripariană, păduri, livezi, pajiști/pășuni, terenuri agricole, grădini private adiacente cursurilor de apă și cu rol în continuitatea sistemului verde, spații verzi adiacente infrastructurii feroviare sau rutiere, terenuri și baze sportive, spații deschise aferente aeroportului și aerodromului, cimitire, spații deschise preponderant minerale, spații neconstruite degradate ecologic.
O cartare calitativă a sistemului hidrografic
Sunt evidențiate de asemenea diferitele tipuri de cursuri și ochiuri de apă din cadrul sistemului hidrografic : cursuri naturale deschise, cursuri naturale întubate, cursuri artificale, lacuri naturale, lacuri de acumulare pe cursuri de apă, lacuri artificiale izolate de cursurile de apă, văi seci/de torent pe timp de ploi, stațiile de tratare și de epurare a apei.
Definirea sau rafinarea zonelor de protecție a cursurilor de ape
Delimitarea topografică a albiilor minore aferente văilor din sistemul verde-albastru metropolitan, cu definirea sau rafinarea limitei zonelor de protecție minimale aferente
Rafinarea zonelor de protecție a cursurilor de apă la nivelul unui subsistem (valea Becaș)
Evidențierea punctelor de blocaj în continuitatea rețelei verzi-albastre în perspectiva urbanizării viitoare
Pornind de la o sinteză a Planurilor Urbanistice Generale actuale sau în pregătire, precum și a proiectelor de infrastructură majoră, cartarea propune o evaluare preliminară a impactului urbanizării asupra continuității rețelei verzi-albastre potențiale. Sunt evidențiate :
1. Zonele de conflict critic ce necesită conservare ca spații verzi neconstruibile pentru asigurarea continuităților ecologice și de peisaj
2. Zonele de conflict ce necesită reglementări mai stricte pentru asigurarea conservării valorilor ecologice și de peisaj
Evidențierea provocărilor în asigurarea continuității ecologice și peisajere la nivelul metropolitan.
Evidențierea provocărilor în asigurarea continuității ecologice și peisajere la nivelul unui subsistem (valea Becaș)
Evidența legăturilor pietonale și bicicliste existente și viitoare
Rețeaua verde-albastră are un rol esențial în tranziția către o mobilitate durabilă, integrand o rețea densă de mobilitate pietonală și biciclistă. Cartarea evidențiază infrastructura și traseele existente pietonale și pentru biciclete, precum și infrastructura propusă prin diferite proiecte de infrastructură sau planuri urbanistice.
Despre proiect :
Dezvoltat de Metapolis Architects în cadrul proiectului „Climate-Neutral and Smart Cities: Planning, Piloting, Inspiring”, atlasul conține seturi de date spațiale utilizate în activități de implicare a tinerilor în transformarea orașului prin învățare, experimentare și dezvoltare de soluții aplicate. Astfel, în cadrul proiectului, echipe de studenți UBB Cluj și AHO Oslo au folosit datele pentru dezvoltarea de soluții pentru provocările „AI-Driven Carbon Footprint Tracker in Cluj” și „Walk Safe in Cluj” în cadrul activității „Tehnologie pentru Climă”, iar echipe de elevi și studenți clujeni au propus inițiative pentru susținerea tranziției climatice în cadrul Com’ON Cluj-Napoca Green Mission 2030.
Schimbul de experiență cu experții Institutului de Urbanism și Peisaj al Școlii de Arhitectură și Design Oslo ne-a stimulat să relevăm capacitatea peisajelor clujene de a performa în tranziția climatică prin:
- stocarea carbonului și găzduirea biodiversității, cu accent pe rolul apei și al solurilor, a zonelor umede și a colinelor plantate;
- găzduirea unei rețele dense de mobilitate durabilă velo-pietonală;
- apropierea elevilor de natura locală prin grădini-școală, și "adoptarea" fiecărei văi secundare, din cele peste 20 din Cluj, de către școlile locale;
- încurajarea cercetării și inovării aplicate în domeniul utilizării sustenabile a terenurilor cu sprijinul universităților clujene.
Atlasul peisajelor metropolitane clujene devine acum public pentru stimularea în continuare a inițiativelor către neutralitate climatică, precum și ca fundamentare pentru operaționalizarea strategiilor și planurilor urbane ale orașului.
Proiect finanțat prin Granturi SEE și Norvegiene, prin Agenția Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Consorțiul proiectului este coordonat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca și include parteneri din Norvegia, România și Islanda:
Institutul de Urbanism și Peisaj (Oslo, Norvegia), Universitatea Babeș-Bolyai (România), Metapolis Architects (România), Federația Tinerilor din Cluj (România), Grupul Pont (România), Centrul Cultural Clujean (România), Reykjavik Art Museum (Islanda).